Oamenii de afaceri din Moldova solicită ajutorul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în promovarea unor modificări în legislație care să permită agenților economici depășirea unor bariere în implementarea învățământului dual, informează Serviciul de presă al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.
Experții de la Consiliul Economic, la inițiativa proiectului ”Reforma Structurală în Învățământul Profesional Tehnic în Republica Moldova”, implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), au efectuat o vizită de documentare la două întreprinderi – Draexlmaier Automotive SRL din Bălți și Arttehmet SRL din Orhei, unde se practică învățământul dual. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.
Reprezentanții companiei Draexlmaier au menționat faptul că, din anul 2014 implementează, în parteneriat cu Școala Profesională nr.5 din Bălți, cu sprijinul Ministerului Educației, programe de cooperare duală, în vederea pregătirii muncitorilor calificați de care are nevoie compania. Elevii-ucenici beneficiază de indemnizație de ucenicie, stabilită pe baza unui contract cu întreprinderea, de alocație pentru alimentație și transport.
Ucenicii își însușesc competențele practice la întreprindere, iar cunoștințele teoretice la școala profesională. Instruirea practică are o pondere de 70%, iar cea teoretică constituie aproximativ 30%. La finalul studiilor, tinerii obțin nu numai un certificat de calificare eliberat de școala profesională, ci și un supliment oferit de întreprindere, certificând competențele deținute.
Mai mult, circa 70 la sută din absolvenți sunt apoi angajați la Draexlmaier, ceilalți 30 la sută reprezintă cadre calificate pentru piața muncii, care pot fi angajate imediat de alte întreprinderi ce activează în același domeniu, fără să mai fie necesară instruirea lor. De asemenea, absolvenții au posibilitatea de a-și continua studiile în instituții de învățământ superior, după susținerea examenului de bacalaureat.
Cea mai mare problemă însă, spun reprezentanții mediului de afaceri, este că învățământul dual nu este suficient reglementat, în afara prevederilor unui articol din Codul Educației. Asta înseamnă că întreprinderea preia o mare parte din cheltuielile legate de pregătirea cadrelor calificate pentru economia națională, degrevând astfel bugetul de stat, dar nu beneficiază de careva facilități. Asta îi descurajează pe antreprenori.
Mediul de afaceri este dispus să investească și în continuare în acest domeniu, dar dorește ca sursele pe care le cheltuie pentru instruirea elevilor-ucenici (iar asta înseamnă: indemnizația pentru formare, alocațiile pentru alimentație și pentru transport) să nu fie impozitate, așa cum se practică în statele unde învățământul dual este implementat cu succes.
Experții de la GIZ Moldova, prin intermediul Proiectului ”Reforma Structurală în Învățământul Profesional Tehnic în Republica Moldova”, depun eforturi să motiveze mediul de afaceri din Moldova să participe la formarea profesională a tinerilor pentru a răspunde necesității stringente de forță de muncă calificată și să ajute statul la pregătirea cadrelor calificate de care are nevoie economia. Experții susțin că dacă acest domeniu ar fi reglementat corespunzător la nivel de stat, numărul elevilor în învățământul dual ar crește continuu (spre exemplu, pentru următorul an de studii sunt preconizate circa 600 de locuri) și ar asigura durabilitate, răspunzând cererii de forță de muncă calificată pentru economia țării.
Urmare a discuțiilor s-a menționat că problema poate fi soluționată prin operarea modificărilor la Codul Muncii în conformitate cu bunele practici internaționale și prin adoptarea de către Guvern a Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea învățământului dual în Republica Moldova, elaborat de către un grup de lucru constitut la inițiativa Ministerului Educației.
La finalul vizitei experții au menționat că vor înainta propunerile necesare în perioada imediat următoare.
Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul grupului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.
